Pierderea iluziilor Occidentului cu privire la ”globaliștii” de la Kremlin

Herman Gref, directorul băncii de stat Sberbank și Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale

Nu e niciun secret. Ca orice stat de pe suprafața planetei, Rusia are globaliștii ei. Așa-numiții tehnocrați sau specialiști. Oameni școliți eventual în occident și cu foarte bune contacte la Davos.

Nimic anormal. Însuși Putin a sperat, la un moment dat, că va putea colabora cu occidentul (chiar cu Schwab) în condiții de respect reciproc. Asta până când a observat că fusese demult încălcată linia roșie din Ucraina. Și că Rusia era amenințată în mod direct.

Vorbim despre zeci și sute de cetățeni ruși cu înaltă calificare, medici, ingineri, economiști de top. Doi dintre ei dețin funcții-cheie în bunul mers al economiei: Herman Gref, directorul băncii de stat Sberbank (căutați-i biografia pe Wikipedia) și Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale. Doi profesioniști cu foarte bune contacte în Occident – inevitabile grație funcțiilor deținute, dar în același timp loiali regimului de la Kremlin.

Într-o recentă analiză din The Financial Times, occidentul nu-și ascunde insatisfacția în legătură cu comportamentul ”globaliștilor” ruși. În special a celor doi mai sus menționați, considerați a fi, pe bună dreptate, principalul motiv pentru care valurile de sancțiuni au dat greș. Amicii lui Schwab sperau că odată cu începerea războiului Gref și Nabiullina vor depune armele, iar economia Rusiei se va prăbuși într-un ritm amețitor.

Ei bine, nu s-a întâmplat. Cei doi i-au rămas loiali lui Putin, ca de altfel majoritatea experților considerați a fi sub umbrela Forumului de la Davos. Foarte puțini au plecat din țară și s-au dezis de regimul de la Kremlin. În consecință, contracția economiei Rusiei în 2022 va fi undeva între 3 și 5 la sută, față de 10-15 la sută, cât prognozau specialiștii de la Londra și Washington.

Cu o lună înainte ca Rusia să tragă primele rachete, consilierii economici de top ai lui Vladimir Putin l-ar fi vizitat pe președinte în reședința sa de la Novo-Ogariovo, în apropiere de Moscova, pentru a-i pune pe masă consecințele sancțiunilor occidentale, potrivit Financial Times. Herman Gref și Elvira Nabiullina ar fi susținut o prezentare de 39 de pagini prin care îl avertizau pe liderul de la Kremlin despre ”consecințele dezastruoase” ale războiului și ale sancțiunilor occidentale. Iar Putin i-ar fi întrerupt ca să le ceară soluții concrete de evitare a prăbușirii economiei.

Comentatorii de la Financial Times nu-și ascund dezamăgirea: ”În cadrul unei elite politice rusești foarte restrânsă, tehnocrați ca Gref și Nabiullina erau văzuți cândva ca niște susținători ai procesului de modernizare. Însă, când au fost puși față în față cu șansa istorică de a-și apăra ideile liberale și de a se împotrivi războiului, aceștia au rămas tăcuți. În loc să se distanțeze de Putin, tehnocrații au contribuit la invazia Ucrainei folosindu-se de expertiza și resursele de care dispun pentru a reduce efectul sancțiunilor și pentru a menține economia de război pe linia de plutire”.

Nabiullina a protejat Rusia de efectele sancțiunilor prin intermediul unui sistem independent de plată și a rezervei valutare de 643 de miliarde de dolari. În loc să demisioneze și, eventual, să ajungă imediat la o instituție financiar-bancară din Londra, Nabiullina a ales să sprijine efortul de război al Rusiei.

Așa-zișii globaliști ruși au mers pe mâna lui Putin fie din convingere, fie de teama repercusiunilor. Iar asta a dat peste cap planurile occidentului colectiv.

Dacă economia Rusiei va rezista, Statele Unite vor trebui să găsească o cale de negociere, înainte ca escaladarea războiului să conducă spre un adevărat dezastru în Europa și în lume.