Panica de la BCR și intervenția fermă a președintelui

Astăzi dimineață, la jurnalul băieților veseli de la Europa FM, am primit confirmarea. Companiile cu capital austriac s-au panicat după ce autoritățile și o bună parte a populației începuseră campania de boicotare. La nivel înalt, tonul fusese dat de Ciolacu și Grindeanu.

Studiu de caz: BCR. Prima bancă din România dacă ne referim la active, număr de clienți și profit. Privatizată în 2006 în schimbul a 2,2 miliarde euro de către guvernul Tăriceanu. Cu banii respectivi (puțini în raport cu valoarea băncii) ar fi trebuit să construim autostrăzi, dar n-a mai fost cazul. S-au tocat pe pensii și salarii, în criza din 2008.

Pentru primele șase luni ale anului 2022, BCR a raportat un profit net (deci după plata taxelor) de peste 1 miliard de lei, aka 200 milioane euro. Desigur, vorbim despre ceea ce austriecii s-au îndurat să raporteze oficial, pentru că în realitate o altă căruță de bani, posibil mult mai încărcată, a ajuns în mâinile acționarilor austrieci de la compania-mamă, Erste Bank. Știm cum se procedează – prin tot soiul de tertipuri de eludare a taxelor, specifice multinaționalelor.

Există o strânsă legătură între corporațiile din România și mass-media mainstream, responsabilă cu gogoșile din pandemie și din timpul războiului. În esență, cu cât aceste multinaționale sunt mai profitabile, cu atât devin mai generoase contractele de publicitate semnate cu televiziunile, ziarele și radiourile arondate găștii lui Schwab.

Așa că este perfect de înțeles atitudinea jurnaliștilor de la Europa FM și compania de sunet, care după ”emoția colectivă negativă” de 24 de ore, manifestată imediat după votul Austriei, s-au străduit să dreagă lucrurile. Să arate adevărata față a cancelarului Nehammer. Un om corect, sufletist, care ține la România, dar n-a avut încotro, vezi Doamne. Ne-a folosit drept cârpă de șters pe jos ca să-și rezolve gravele probleme cu Bruxelles-ul, cu emigranții. Bineînțeles, semnalul a venit direct de la Cotroceni. Iar jurnaliștii s-au încolonat în spatele lui Iohannis și au început să explice că de fapt tot românii suferă în cazul unui boicot, că problema cu migranții e foarte serioasă și că austriecii sunt frații noștri, ej prost?!

La emisiunea de azi dimineață, Vlad Pietreanu a simțit nevoia (e un fel de-a spune) să intre în direct cu vicepreședintele BCR. O duduie care ne-a explicat că BCR nu face politică, are 2,8 milioane clienți în România, se implică social, îi ajută pe refugiați și este, înainte de orice, o companie românească. Și ar fi păcat, nu-i așa, ca cei 5.000 de angajați să sufere. Să nu beneficieze de prima de Crăciun din cauza unor exaltați ca Ciolacu, Grindeanu sau tot soiul de companii de stat și private care s-au apucat să-și mute conturile la Banca Transilvania sau la CEC Bank.

Întrebată fiind dacă boicotul anunțat de mulți români a avut consecințe negative, șefa de la BCR a oferit un răspuns stupefiant: doar 12 clienți din 3 milioane au plecat de când cu campania asta iresponsabilă! Stați puțin, domniță! Adică vreți să spuneți că s-a creat atâta panică pentru ăia 12 amărâți?!

A trebuit să intervină însuși președintele Iohannis ca să stopeze valul de exit-uri de la BCR, iar acum doamna vice ne informează, senin, că-i vorba despre doar 12 indivizi oarecare. Cât încap în jumătate de microbuz. Cred că până și Arafat s-ar fi priceput să mintă mai credibil.

În concluzie, boicotul îi arde foarte tare la buzunar pe austrieci. Le servește o lecție binemeritată. Mutarea unui cont personal sau de firmă de la BCR la bănci cu capital românesc nu reprezintă un capăt de țară. Nici măcar un efort semnificativ. Se face fără costuri, iar taxele, comisioanele și dobânzile rămân, în linii mari, aceleași.

Ar fi una dintre rarele situații în care am putea dovedi solidaritate și determinare în raport cu un principiu, cu o idee. Și nu, nu vorbim despre răzbunare, ci despre demnitate și un minim respect de sine.