O analiză de William Engdahl pentru 21st Century Wire

Cei mai mulți oameni sunt nedumeriți de ceea ce reprezintă o criză energetică globală, cu prețuri pentru petrol, gaze și cărbune care au crescut simultan și chiar au forțat închiderea unor mari uzine industriale, cum ar fi cele chimice sau cele de aluminiu sau oțel. Administrația Biden și UE au insistat că totul ar fi din cauza lui Putin și a acțiunilor militare ale Rusiei în Ucraina. Nu este cazul. Criza energetică reprezintă o strategie planificată de mult timp de cercurile corporative și politice occidentale pentru a demantela economiile industriale în numele unei agende verzi distopice. Aceasta își are rădăcinile cu mult înainte de februarie 2022, când Rusia și-a lansat acțiunea militară în Ucraina.

Blackrock promovează ESG

În ianuarie 2020, în ajunul blocajelor Covid devastatoare din punct de vedere economic și social, directorul general al celui mai mare fond de investiții din lume, Larry Fink de la Blackrock, a emis o scrisoare către colegii de pe Wall Street și directorii executivi ai companiilor cu privire la viitorul fluxurilor de investiții. În document, intitulat modest ”O remodelare fundamentală a finanțelor”, Fink, care administrează cel mai mare fond de investiții din lume, cu aproximativ 7.000 de miliarde de dolari gestionați la acel moment, a anunțat o schimbare radicală pentru investițiile corporative. Banii vor ”deveni verzi”. În scrisoarea sa din 2020, care a fost implementată îndeaproape, Fink a declarat: ”În viitorul apropiat – și mai devreme decât anticipează majoritatea – va avea loc o realocare semnificativă a capitalului… Riscul climatic este un risc de investiții”. Mai mult, el a adăugat: ”Fiecare guvern, companie și acționar trebuie să se confrunte cu schimbările climatice”.

Într-o scrisoare separată adresată clienților investitori ai Blackrock, Fink a prezentat noua agendă pentru investițiile de capital. El a declarat că Blackrock va renunța la anumite investiții cu emisii ridicate de dioxid de carbon, cum ar fi cărbunele, cea mai mare sursă de energie electrică pentru SUA și multe alte țări. Fink a adăugat că Blackrock va examina noile investiții în petrol, gaze și cărbune pentru a determina respectarea de către acestea a Agendei 2030 a ONU privind ”durabilitatea”.

Fink a precizat că cel mai mare fond din lume va începe să renunțe la investițiile în petrol, gaze și cărbune. ”În timp”, a scris Fink, ”companiile și guvernele care nu răspund părților interesate și nu abordează riscurile legate de sustenabilitate se vor confrunta cu un scepticism din ce în ce mai mare din partea piețelor și, la rândul lor, cu un cost mai mare al capitalului”. El a adăugat: ”Schimbările climatice au devenit un factor definitoriu pentru perspectivele pe termen lung ale companiilor (…) Ne aflăm în pragul unei remodelări fundamentale a finanțelor.”

Din acel moment, așa-numitele investiții ESG, care penalizează companiile care emit CO2, precum ExxonMobil, au devenit la modă în rândul fondurilor speculative și al băncilor și fondurilor de investiții de pe Wall Street, inclusiv State Street și Vanguard. Aceasta este puterea lui Blackrock. Fink a reușit, de asemenea, să obțină patru noi membri ai consiliului de administrație al ExxonMobil, care s-au angajat să pună capăt activității companiei în domeniul petrolului și gazelor.

Scrisoarea lui Fink din ianuarie 2020 a fost o declarație de război a marilor finanțe împotriva industriei energetice convenționale. BlackRock a fost membru fondator al Task Force on Climate-related Financial Disclosures (TCFD) și este semnatar al UN PRI – Principles for Responsible Investing, o rețea de investitori susținută de ONU care promovează investițiile cu zero emisii de carbon, folosind criteriile ESG – factori de mediu, sociali și de guvernanță în deciziile de investiții. Nu există un control obiectiv asupra datelor false pentru ESG ale unei companii. De asemenea, Blackrock a semnat declarația din 2019 a Vaticanului care susține regimurile de tarifare a carbonului. În 2020, BlackRock s-a alăturat, de asemenea, organizației Climate Action 100, o coaliție de aproape 400 de manageri de investiții care gestionează 40 de trilioane de dolari.

Prin acea scrisoare fatidică a CEO-ului din ianuarie 2020, Larry Fink a pus în mișcare o dezinvestire colosală în sectorul global al petrolului și gazelor naturale, care valorează mii de miliarde de dolari. În mod special, în același an, Fink de la BlackRock a fost numit în Consiliul de Administrație al distopicului Forum Economic Mondial al lui Klaus Schwab, legătura corporatistă și politică a Agendei ONU 2030 cu zero emisii de dioxid de carbon. În iunie 2019, Forumul Economic Mondial și Organizația Națiunilor Unite au semnat un cadru de parteneriat strategic pentru a accelera punerea în aplicare a Agendei 2030. WEF dispune de o platformă de informații strategice care include cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030.

În scrisoarea sa de CEO pentru 2021, Fink a dublat atacul asupra petrolului, gazelor și cărbunelui. ”Având în vedere cât de importantă va fi tranziția energetică pentru perspectivele de creștere ale fiecărei companii, cerem companiilor să dezvăluie un plan privind modul în care modelul lor de afaceri va fi compatibil cu o economie cu zero emisii de carbon”, a scris Fink. Un alt oficial al BlackRock a declarat la o conferință recentă pe tema energiei: ”Acolo unde merge BlackRock, alții o vor urma”.

În doar doi ani, până în 2022, aproximativ 1.000 de miliarde de dolari au ieșit din investițiile în explorarea și dezvoltarea de petrol și gaze la nivel global. Extracția petrolului este o afacere costisitoare, iar întreruperea investițiilor externe de către BlackRock și alți investitori de pe Wall Street înseamnă moartea lentă a industriei.

Biden – un președinte BlackRock?

La începutul candidaturii sale prezidențiale, pe atunci fără perspective, Joe Biden a avut o întâlnire cu ușile închise (la sfârșitul anului 2019) cu Fink, care i-ar fi spus candidatului ”sunt aici pentru a ajuta”. După întâlnirea fatidică cu Fink de la BlackRock, candidatul Biden a anunțat: ”Vom scăpa de combustibilii fosili”. În decembrie 2020, chiar înainte ca Biden să fie învestit în funcție (în ianuarie 2021), acesta l-a numit pe Brian Deese, șeful global al BlackRock pentru investiții durabile, în funcția de asistent al președintelui și director al Consiliului Economic Național. Aici, Deese, care a jucat un rol-cheie pentru Obama în elaborarea Acordului climatic de la Paris în 2015, a modelat în liniște războiul lui Biden împotriva energiei.

Mutarea a fost catastrofală pentru industria petrolului și a gazelor naturale. Omul lui Fink, Deese, a fost activ în a-i oferi noului președinte Biden o listă de măsuri anti-petrol pe care să le semneze prin decret executiv începând cu prima zi, în ianuarie 2021. Printre acestea se numără închiderea uriașului oleoduct Keystone XL, care ar fi adus 830.000 de barili pe zi din Canada până la rafinăriile din Texas, și oprirea oricăror noi contracte de închiriere în Refugiul Național Arctic Wildlife Refuge (ANWR). De asemenea, Biden s-a alăturat din nou Acordului climatic de la Paris pe care Deese l-a negociat pentru Obama în 2015. Și pe care Trump l-a anulat.

În aceeași zi, Biden a pus în mișcare o modificare a așa-numitului ”cost social al carbonului”, care impune industriei petrolului și gazelor naturale o sumă punitivă de 51 de dolari pe tona de CO2. Fie și doar această măsură, stabilită sub autoritatea pur executivă, fără acordul Congresului, are un cost devastator pentru investițiile în petrol și gaze în SUA. O țară care, cu doar doi ani înainte, era cel mai mare producător de petrol din lume.

Distrugerea capacității de rafinare

Chiar mai rău, normele agresive de mediu ale lui Biden și mandatele de investiții ESG ale BlackRock ucid capacitatea de rafinare a SUA. Fără rafinării, nu contează câți barili de petrol se iau din Rezerva Strategică de Petrol. În primii doi ani ai președinției lui Biden, SUA au închis aproximativ 1 milion de barili pe zi de capacitate de rafinare a benzinei și motorinei, o parte din cauza prăbușirii cererii de cocs. Este cel mai rapid declin din istoria SUA. Iar închiderile sunt permanente. În 2023, o capacitate suplimentară de 1,7 milioane de barili pe zi va fi închisă ca urmare a dezinvestițiilor ESG ale BlackRock și Wall Street și a reglementărilor lui Biden.

Citând dezinvestirea puternică a Wall Street în petrol și politicile antipetrol ale lui Biden, directorul executiv al Chevron a declarat, în iunie 2022, că nu crede că SUA va mai construi vreodată o nouă rafinărie.

Larry Fink, membru al consiliului de administrație al Forumului Economic Mondial al lui Klaus Schwab, joacă în parteneriat cu UE, a cărei președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cunoscută ca fiind coruptă, a părăsit consiliul de administrație al WEF în 2019, pentru a deveni șefa Comisiei Europene. Primul ei act major la Bruxelles a fost să impună agenda UE ”Zero Carbon Fit for 55”. Von der Leyen a impus taxe majore pe carbon și alte constrângeri asupra petrolului, gazelor și cărbunelui în UE cu mult înainte de acțiunile rusești din Ucraina, în februarie 2022. Impactul combinat al agendei ESG frauduloase a lui Fink în administrația Biden și al nebuniei UE Zero Carbon creează cea mai gravă criză energetică și inflaționistă din istorie.

……………….

William Engdahl este consultant în domeniul riscurilor strategice și conferențiar, licențiat în politică la Universitatea Princeton și autor de best-seller despre petrol și geopolitică.