Europa primește o lovitură majoră în confruntarea cu Rusia

De la eșecurile repetate ale lui Wile E Coyote în a-l prinde pe Road Runner nu am mai văzut dezastre precum cele care se petrec acum în Marea Britanie și Europa ca urmare a efortului lor greșit de a distruge Rusia. Economia Germaniei se află pe marginea prăpastiei. Cu o economie dependentă de importul de petrol și gaze din Rusia, premierul german Olaf Scholz a considerat că ar fi o idee excelentă să se rupă de principalul său furnizor. Ce ar putea fi greșit în acest sens?

În Olanda, guvernul a declarat un război economic fermierilor săi (inspirat de dorința guvernului de a deveni ecologic) și a fost surprins să descopere că fermierii produc alimente. Cine ar fi știut? Uitați-vă la rafturile magazinelor alimentare:

Rafturi goale în Olanda

Au vrut să fie ecologici, dar acum ajung să fie flămânzi. Se pare că toate produsele alimentare nu vin ambalate de pe Amazon.

Lasă-l pe Boris Johnson din Marea Britanie să pună în scenă cel mai mare spectacol de clovni de la circ. Economia britanică este pe cale să reediteze scufundarea Titanicului (The Guardian):

Marea Britanie alunecă spre recesiune. Cu doar șase luni în urmă, se aștepta o redresare puternică, dar impactul pandemiei, revenirea lentă la modelele de muncă de dinainte de Covid și inflația galopantă determinată de invazia Ucrainei au deprimat economia.

Săptămâna trecută, guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, a avertizat că este posibil ca britanicii să sufere o recesiune mai profundă și mai lungă decât alte mari națiuni industrializate. El a mai spus că inflația va fi mai severă și mai persistentă.

În loc să rămână acasă și să încerce măcar să se prefacă că pune umărul să rezolve problemele politice tot mai mari, Boris și-a mărit contul de zboruri frecvente cu călătorii la Kiev pentru a se întâlni cu noul său iubit, Zelensky Comediantul. Toată această neglijare a frontului intern a ajuns la un punct culminant când Boris s-a confruntat cu un tsunami de demisii din cabinetul său. Premierul britanic a refuzat categoric să recunoască sprijinul care se eroda dramatic sau să asculte apelurile de a demisiona din partea propriului său echipaj. Cel puțin pentru moment, s-a dovedit a fi irascibil și încăpățânat. Nu am mai asistat la un asemenea nivel de autoamăgire de când Hitler era ascuns în buncărul său și muta armate imaginare pentru a încerca să-i oprească pe sovietici.

Boris, potrivit rapoartelor din presă, se crede o reîncarnare a lui Winston Churchill. Asta înseamnă că putem adăuga încă o medalie pentru autoamăgire la lista de realizări ale lui Johnson în timpul mandatului. Se pare că B.J. se ghidează după unul dintre citatele emblematice ale lui Churchill: ”Acum, acesta nu este sfârșitul. Nu este nici măcar începutul sfârșitului. Dar este, poate, sfârșitul începutului”. Vești de ultimă oră pentru Boris – acesta este sfârșitul liniei. Este timpul să pleci.

Rusia și războiul din Ucraina reprezintă curentul de fond al întregului haos politic care se desfășoară în Marea Britanie și în restul Europei. Marile speranțe că sancțiunile economice severe îl vor îngenunchea pe Putin s-au dovedit a fi primul mare basm al secolului XXI. Putin și rușii se descurcă foarte bine.

Dacă economia europeană ar fi zburdat ca un Ferrari pe banda de viteză, publicul european, în special britanicii, ar fi fost dispus să ignore minciunile și incompetența afișate de liderii lor. Dar Ferrari-ul a rămas fără benzină și este blocat în deșert. Acest lucru nu face ca alegătorii să fie fericiți și răbdători. Ei au tendința de a deveni cam scandalagii și indisciplinați atunci când trebuie să renunțe la o cină.

Îmi imaginez că Vladimir Putin este conectat la Sky News, așezat într-un fotoliu mare, ronțăind o pungă de popcorn și înfulecând o bere sau două în timp ce urmărește emisiunea lui Boris Johnson, care s-a reinventat drept căpitanul Titanicului. Boris se agață de catarg. Se va scufunda odată cu nava.

Ceea ce complică situația lui Johnson este deteriorarea situației din Ucraina. Sir Hew Strachan, scriind în Daily Telegraph, a oferit această evaluare care dă de gândit:

Dar în ceea ce privește cerințele Ucrainei, NATO a oferit puțin mai mult decât cuvinte calde. În acest fel, a expus lacunele continue dintre înțelegerea de către alianță a propriei sale securități și nevoile imediate ale Ucrainei.

Timpul nu este de partea Ucrainei. Țara pierde vieți omenești și suferă distrugeri directe: pentru Kiev, costurile economice sunt mai grave și mai imediate decât sunt pentru Rusia. Cu toate acestea, NATO se comportă așa cum a susținut cândva că au făcut-o talibanii – ca și cum Rusia are ceasurile, dar NATO are timpul. Nu pare să realizeze că NATO nu va mai avea timp dacă Ucraina va fi învinsă înainte de vara viitoare.

Până atunci, în cel mai bun scenariu, alianța va fi oferit ucrainenilor echipamentul și pregătirea necesară pentru a le permite să organizeze contraatacuri. Dar strategia NATO depinde de rezistența Ucrainei în iarna care urmează – și de rezistența propriilor sale electorate.

Iată predicția mea – la sfârșitul lunii august, Boris Johnson și Olaf Scholz vor fi plecați din funcție, iar Vladimir Putin va sta liniștit.

(Notă: Între timp, Boris Johnson a demisionat)

Un articol de Larry C. Johnson, veteran al CIA și al Biroului de combatere a terorismului din cadrul Departamentului de Stat. Este fondatorul și directorul BERG Associates, firmă înființată în 1998. Larry a asigurat timp de 24 de ani instruirea comunității de operațiuni speciale a armatei americane. A fost defăimat atât de democrați, cât și de republicani, ceea ce înseamnă că trebuie să fi făcut lucruri bune.