Dacă despre legăturile miliardarului filantrop cu pandemia Covid s-a tot scris în ultimii doi ani, mai puțin cunoscute sunt investițiile fondatorului Microsoft în proiectele de tip Green Deal – parte esențială a Marii Resetări.

Chiar dacă, teoretic, sunt de cealaltă parte a baricadei din punct de vedere ideologic, Boris Johnson și Bill Gates se înțeleg perfect atunci când vine vorba despre afaceri. Sunt ca doi Globaliști pur-sânge. Guvernul Marii Britanii se va implica în proiectul Breakthrough Energy Catalyst, inițiat de filantropul american, pentru a accelera dezvoltarea energiei verzi. Cei doi lideri au bătut palma pentru un parteneriat public-privat în valoarea de 552 de milioane de dolari, circa jumătate din sumă fiind furnizată de britanici. Programul lui Bill Gates se concentrează pe patru domenii tehnologice: hidrogen verde, stocare de energie pe termen lung, combustibili de aviație durabili și sisteme de captare a CO2 direct din aer.

Breakthrough Energy Catalyst este un ONG (cum altfel?!) special înființat de Gates pentru ”aspirarea” unor miliarde de euro și dolari din fonduri publice. De altfel, afacerile cu statul par a fi specialitatea numărul 1 a filantropului născut în Seatlles, USA. Potrivit saitului oficial, pentru a putea atrage mai ușor bani guvernamentali, Breakthrough Energy Catalyst a cooptat în calitate de parteneri privați numeroase mega-companii și fonduri de investiții: American Airlines, ArcelorMittal, Bank of America, Boston Consulting Group, General Motors, Microsoft, The BlackRock Foundation. Fondul de investiții BlackRock ne este familiar din ANCHETA Pfizer-Ursula. Ne amintim, BlackRock apărea ca acționar semnificativ în cadrul companiilor înrudite Pfizer și Orgenesis (unde soțul Ursulei von der Leyen a jucat un rol esențial în negocierile cu Pfizer), dar și în cadrul cotidianului The New York Times.

Implicarea directă a lui Bill Gates, în calitate de investitor și acționar, în cadrul companiilor amintite mai sus, este parțial transparentă.

Citigroup și IKEA Foundation intenționează, de asemenea, să devină ”parteneri ancoră” ai Catalyst, iar State Farm s-a alăturat proiectului ca prim ”partener de extindere”. Banii publici vor juca un rol esențial în planul filantropului. Până acum, ONG-ul lui Gates are parteneriate pe scară largă cu Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții, cu Departamentul de Energie al Statelor Unite și cu guvernul britanic.  

Relația ”de suflet” între Gates și Ursula von der Leyen

În noiembrie 2021, în plin atac al varintei Omicron, miliardarul Gates a anunțat cu surle și trâmbițe parteneriatul cu Uniunea Europeană în cadrul Green Deal. Nu se știe dacă, după negocieri, Ursula von der Leyen și-a șters, din nou, mesajele de pe telefonul mobil. Așa cum a mai procedat în două rânduri (vezi contractele de la Ministerul german al Apărării și de la Afacerea Pfizer-Ursula).

De subliniat un aspect deloc lipsit de importanță. Ursula von der Leyen, actuala șefă a Comisiei Europene, a devenit membru al Consiliului de Administrație al Forumului Economic Mondial de la Davos (vezi foto). Adică face parte dintre cei (foarte puțini) care aplică, pas cu pas, Marea Resetare. Noua Ordine Mondială.

Klaus Schwab, președinte Forumului Economic Mondial: ”Dacă în secolul al XXII-lea se va scrie o carte despre antreprenorul secolului XXI (…) persoana care le va veni cel mai repede în minte acelor istorici va fi cu siguranță Bill Gates” (Sursa: Întâlnirea anuală de la Davos 2008)

Potrivit informațiilor oficiale de pe saitul WEF, iată cine trage sforile la Davos pentru a răzbate, cu toții, într-o lume complet nouă:

Klaus SCHWAB* Președinte al Consiliului de Administrație, Forumul Economic Mondial

Peter BRABECK-LETMATHE,* Vicepreședinte, Consiliul de administrație, Forumul Economic Mondial, președinte emerit Nestlé SA, Elveția

S.M. Regina Rania AL ABDULLAH a Regatului Hașemit al Iordaniei

Mukesh AMBANI, președinte și director general, Reliance Industries, India

Marc BENIOFF, președinte și director general, Salesforce, SUA

Thomas BUBERL, director general, AXA, Franța

Mark CARNEY, Consilier pentru finanțe în cadrul celei de-a 26-a Conferințe a părților pe lângă prim-ministrul Regatului Unit

Laurence FINK, președinte și director general, BlackRock, SUA

Chrystia FREELAND, viceprim-ministru și ministru al finanțelor din Canada

Orit GADIESH**, președinte, Bain & Company, SUA

Kristalina GEORGIEVA, director general, Fondul Monetar Internațional, Washington DC

Fabiola GIANOTTI, director general, Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), Geneva

Al GORE, vicepreședinte al Statelor Unite (1993-2001); președinte și co-fondator, Generation Investment Management LLP, SUA

Herman GREF, președinte al consiliului de administrație și director general, Sberbank, Federația Rusă

Angel GURRÍA, Secretar General, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

André S. HOFFMANN,* Vicepreședinte neexecutiv, Roche Holding Ltd., Elveția

Paula INGABIRE, ministru al tehnologiei informației și comunicațiilor și al inovării din Rwanda

Christine LAGARDE, președinte, Banca Centrală Europeană (BCE)

Jack MA, Consiliul de administrație al Alibaba, Alibaba Group, Republica Populară Chineză

Yo-Yo MA, violoncelist

Peter MAURER, președinte, Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), Elveția

Luis MORENO,** Președinte, Banca Interamericană de Dezvoltare, Washington DC

Patrice MOTSEPE, fondator și președinte executiv, African Rainbow Minerals, Africa de Sud

1. Rafael REIF, președinte, Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), SUA

David M. RUBENSTEIN, co-fondator și copreședinte executiv, Carlyle Group, SUA

Mark SCHNEIDER, director general, Nestlé, Elveția

Tharman SHANMUGARATNAM, ministru de rang înalt din Singapore

Jim Hagemann SNABE**, președinte, Consiliul de supraveghere, Siemens AG, Germania; președinte, A.P. Møller-Maersk, Danemarca

Feike SYBESMA,** președinte de onoare, Royal DSM, Țările de Jos

Heizo TAKENAKA,** Ministru de stat pentru politica economică și fiscală a Japoniei (2002-2006)

Min ZHU,* Președinte, Institutul Național de Cercetare Financiară, Republica Populară Chineză (Notă: * Membru al Consiliului de administrație; ** Membru al Comitetului de audit și risc; lista de mai sus era valabilă, potrivit saitului WEF, pe 2 septembrie 2020).

Apologeții Marii Resetări

Doar câteva observații, întrucât Consiliul de Administrație al Forumului Economic Mondial merită un articol special. În afara prezenței unor corporații foarte puternice, ies în evidență Banca Centrală Europeană, Fondul Monetar Internațional și mega-fondul de Investiții BlackRock (actualmente înglobat în Vanguard). De asemenea, apare și președintele Sberbank, o bancă DE STAT din Rusia. Cea mai mare, potrivit Wikipedia. În prezent, are o capitalizare de 54 de miliarde de dolari și controlează circa un sfert din activele bancare aflate pe teritoriul Rusiei. China a fost cooptată în jocul Marii Resetări prin intermediul Alibaba Group. Ați auzit de Alibaba. Este un gigant, o mega-corporație de comerț electronic (și nu numai) cu zeci de mii de angajați. Dar și mai surprinzătoare este apariția în board-ul WEF a șefului Institutului Național de Cercetare Financiară din Republica Populară Chineză. Practic, un reprezentant de marcă al Partidului Comunist. Voi reveni asupra subiectului.

Să ne întoarcem acum la implicarea lui Gates în afacerile de tip Green Deal. Practic, Uniunea Europeană și ONG-ul Catalyst vor investi sume egale, într-o primă etapă ce totalizează 30 de miliarde de dolari. Bill Gates va beneficia de o garanție bugetară a UE din partea Ursulei von der Leyen, iar Banca Europeană de Investiții și Breakthrough Energy Catalyst vor furniza sume echivalente de investiții în proiecte ”selectate pe bază de concurs” (wow, câtă transparență!).

Cheltuielile din fonduri UE vor fi completate proporțional de partenerii privați ai Catalyst. Apoi va veni amortizarea și profitul, ca la orice afacere. Breakthrough Energy Catalyst (aka Bill Gates) îi va taxa la sânge pe partenerii corporativi, forțați prin legislația specifică Green Deal să cumpere produsele ecologice rezultate din utilizarea noilor tehnologii. Spre exemplu, companiile siderurgice vor achiziționa de la Gates hidrogen curat, iar companiile aeriene vor lua ”combustibil durabil”. La niște prețuri mari și foarte mari, evident.

Mini-centralele nucleare, ca alternativă la gazul rusesc

Chiar dacă nu este atât de curată pe cum pretind unii, tehnologia nucleară civilă i-a făcut cu ochiul filantropului american. I-a arătat alte modalități de a profita din plin de noile politici de mediu implementate, cu mult sârg (și cu multă persuasiune din partea filantropilor) la nivel planetar. Bill Gates acţionează în acest domeniu prin intermediul companiei TerraPower, fondată în 2000. TerraPower colaborează cu grupul japonez Toshiba. Ultimii controlează compania americană Westinghouse, deținătoare a două tehnologii recunoscute în domeniul nuclear. TerraPower, firma lui Bill Gates, dezvoltă în prezent o altă tehnologie – traveling-wave reactor, aflată deocamdată în stadiul de proiect. Obiectivul este de a realiza un reactor de putere mai mică, între 10 şi 100 MW, total diferit de actualele modele AP 1000 al Westinghous (putere 1.000 MW) şi EPR al francezilor de la Areva (cu o putere de 1.800 MW).

De remarcat că organizația Greenpeace dezaprobă vehement folosirea centralelor nucleare, pe care le consideră dăunătoare mediului. Adică departe de a fi ”verzi”. Deși noile tehnologii nucleare americane SMR (Reactoare Modulare Mici) sunt încă neautorizate în Europa, președintele Iohannis s-a arătat încântat să experimenteze în România reactoarele produse de firma americană NuScale – concurenții lui Bill Gates în competiția de implementarea a noilor mini-centrale nucleare.

Concluzii. Implicarea lui Bill Gates în pandemie este fără echivoc. Și cu consecințe directe. O dată asupra sănătății populației și a doua oară asupra conturilor bancare ale miliardarului american. La fel de evidentă apare și legătura dintre Gates și Forumul Economic Mondial de la Davos, aka Marea Resetare.

Omul de afaceri din SUA deține numeroase pârghii de putere la nivel înalt. Are relații directe cu șefi de stat și de guvern din întreaga lume. Din comportamentul ultimilor, rezultă că Gates știe foarte bine să le intre în grații. Știe să-i cointereseze și să le ceară diverse favoruri.

Marea întrebare este următoarea: în ce calitate reușește Bill Gates să determine schimbări majore de politici publice? În ce calitate reușește să manipuleze politicieni și înalți funcționari din domeniul sănătății globale, cu consecințe imediate asupra fiecăruia dintre noi?

Este acceptabil că sute de lideri din întreaga lume să răspundă unor ”nevoi” personale ale miliardarului? Să răspundă unor proiecte de afaceri concrete (gen Green Deal) menite să-i burdușească buzunarele și așa pline ochi? 

Cine și cum poate face distincția între bune intenții și afaceri veroase? Dar dacă ”bunele intenții” conduc către o adevărată catastrofă? Cine răspunde?

Mai au rost alegerile democratice din 4 în 4 ani, dacă în realitate aspectele esențiale ale vieții de zi cu zi sunt dictate de către miliardarii filantropi, ca urmare a directivelor stabilite în cadrul Forumului Economic Mondial? 

Ce fac serviciile secrete din întreaga lume? Ce face Justiția? Au ajuns cu toții să închidă ochii, grație presiunilor venite din partea rețelelor globale de tip Soros sau Gates? Este Noua Ordine Mondială (Marea Resetare) un scop, un deziderat nobil, absolut necesar supraviețuirii speciei umane și la care s-au înhămat toate structurile statale din lumea civilizată, indiferent de consecințe?

Ce facem cu cetățenii (foarte mulți) care nu-și doresc să trăiască în această Nouă Ordine Mondială, după niște reguli stabilite de așa-zisa elită? Îi excludem din societate? Îi transformăm în paria?

Sigur, multe din cele de mai sus sunt întrebări retorice. Însă această ”nebunie” trebuie să se oprească la un moment dat. Dictatura corporațiilor nu este cu nimic mai bună decât dictatura lui Kim Jong-un.

Dimpotrivă, ar putea să ne conducă direct într-o gaură neagră, fără ieșire. 

VIDEO: Bill Gates și Marea Resetare
https://odysee.com/@opozitia:a/Bill-Gates–documentar:1