Digitizarea umanității arată de ce agenda globalistă este malefică

În ultimele săptămâni, am observat o falsă explicație vândută publicului larg atunci când vine vorba de planurile globaliștilor. Mass-media mainstream și alții sugerează acum în mod deschis că este de fapt în regulă să te opui anumitor aspecte ale unor grupuri precum Forumul Economic Mondial. Ei vă dau permisiunea de a fi îngrijorați, doar să nu îndrăzniți să o numiți conspirație.

Această propagandă este o abatere de la negațiile absurde pe care ne-am obișnuit să le auzim în ultimul deceniu sau mai mult. Ne-am confruntat cu toții cu obișnuita disonanță cognitivă – afirmațiile conform cărora grupurile globaliste ”stau doar să vorbească despre probleme economice plictisitoare” și nimic din ceea ce fac nu are vreo legătură cu politica globală sau cu viața ta de zi cu zi. În unele cazuri, ni s-a spus chiar că respectivele grupuri de elite ”nu există”.

Acum, mass-media admite că da, poate că globaliștii au mai mult decât o mică influență asupra guvernelor, politicilor sociale și rezultatelor economice. Dar, ceea ce nu place mainstream-ului este să spui că globaliștii au intenții nefaste sau autoritare. Exclus!

Motivul schimbării narațiunii este evident. Mult prea mulți oameni au fost martori la adevărata agendă globalistă în acțiune în timpul blocajelor pandemice și acum văd conspirația în toată splendoarea ei. Globaliștii, la rândul lor, par să fi fost șocați să descopere că există multe milioane de oameni ”indisciplinați”, care se opun mandatelor. În mod clar, mult mai mulți decât se așteptau. Ei încearcă în continuare să-și impună modelul lor de acțiune bazat pe inducerea fricii, însă pisica a ieșit din sac acum.

Nu au reușit să obțină ceea ce doreau în Occident, și anume o tiranie medicală perpetuă în stil chinezesc, cu pașapoarte de vaccinare ca normă. Așadar, strategia globalistă s-a schimbat și ei caută să se adapteze. Ei recunosc un anumit nivel de influență, dar se prefac că sunt binevoitori sau indiferenți.

Răspunsul la această minciună este relativ simplu. Aș putea sublinia modul în care Klaus Schwab de la WEF a savurat emoția izbucnirii pandemiei inițiale și a declarat că noul virus reprezintă ”ocazia” perfectă pentru inițierea ”Marii Resetări”.

Aș putea, de asemenea, să subliniez faptul că viziunea lui Klaus Schwab asupra Resetului, ceea ce el numește ”a 4-a Revoluție Industrială”, este o adevărată lume de coșmar în care Inteligența Artificială conduce totul, societatea se condensează în enclave digitale numite ”orașe inteligente”, iar oamenii sunt oprimați prin taxarea carbonului. Aș putea adăuga faptul că WEF susține în mod activ conceptul de ”economie partajată”, în care ”nu veți deține nimic, nu veți avea nicio intimitate” și se presupune că veți fi fericiți în această privință, însă numai pentru că nu veți avea altă opțiune.

Totuși, ceea ce vreau să subliniez este procesul prin care elitele speră să realizeze planul lor distopic, precum și mentalitatea globalistă pretabilă la ororile tehnocrației. Ipoteza naivă comună printre scepticii conspirației este că globaliștii sunt ființe umane obișnuite, cu aceleași impulsuri și dorințe limitate ca și noi ceilalți. S-ar putea să aibă o anumită putere, dar evenimentele mondiale sunt totuși aleatorii și cu siguranță ne-controlate.

O eroare de judecată. Globaliștii nu sunt ca noi. Ei nu sunt oameni. Sau, ar trebui să spun, ei disprețuiesc umanitatea și caută să o elimine. Și, din acest motiv, au aspirații complet diferite față de majoritatea dintre noi. Ele includ aspirații de dominație.

Nu avem de-a face aici cu oameni normali, cu conștiință, etică sau empatie. Comportamentul lor este mult mai asemănător cu cel al psihopaților și sociopaților cu funcții superioare decât cu omul obișnuit de pe stradă. Am văzut fenomenul în plină desfășurare în timpul blocajelor Covid și încercărilor brutale de a impune pașapoartele obligatorii; acțiunile lor le trădează jocul pe termen lung.

Aruncați o privire la comentariile făcute de prim-ministrul Noii Zeelande și participant la WEF, Jacinda Ardern, în urmă cu un an. Ea recunoaște tactica deliberată de a crea un sistem de clase cu două niveluri în propria țară, bazat pe statutul de vaccinat sau nevaccinat. Nu există nicio remușcare sau vinovăție în comportamentul ei. Ea pare mândră că a luat astfel de măsuri autoritare în ciuda numeroaselor studii care dovedesc că vaccinarea obbligatorie este ineficientă.

Dincolo de răspunsul la pandemie, sugerez persoanelor care neagă conspirația globalistă să studieze mai profund rădăcinile filosofice ale unor organizații precum WEF. Întreaga lor ideologie poate fi rezumată în câteva cuvinte – Futurism și divinitate.

Futurismul este o mișcare ideologică care crede că toate inovațiile ”noi”, sociale sau tehnologice, ar trebui să suplinească sistemele existente anterior, de dragul progresului. Ei cred că toate vechile moduri de gândire, inclusiv noțiunile legate de principii, moștenire, sisteme de credințe religioase, coduri de conduită etc. sunt cârje care țin omenirea departe de măreție.

Dar care este măreția căutată de futuriști? Așa cum am menționat mai sus, ei doresc divinitatea. O eră în care lumea naturală și voința umană sunt înrobite de mâinile câtorva persoane selecte. Exemplu – următoarea prezentare din 2018 a ”guru-ului” Yuval Harari de la WEF despre viitorul umanității, așa cum îl văd globaliștii:

Concluziile lui Harari sunt înrădăcinate în prejudecăți elitiste și ignoră numeroase realități psihologice și sociale, dar le putem lăsa deoparte pentru o clipă și putem examina premisa sa de bază, conform căreia umanitatea așa cum o cunoaștem nu va mai exista în secolul următor din cauza ”evoluției digitale” și a ”hacking-ului uman”.

Fundamentul viziunii WEF este construit pe ideea că datele sunt noul Sfânt Graal, noua cucerire. Un subiect despre care am scris pe larg în trecut (consultați articolul meu ”Inteligența artificială: A Secular Look At The Digital Antichrist”). Mă bucur să vedem planurile exprimate cu atâta aroganță de cineva ca Harari, întrucât constituie o dovadă de netăgăduit – Globaliștii cred că vor construi o economie și o societate complet centralizate, bazate pe date umane și nu pe producție. Cu alte cuvinte, TU devii produsul. Cetățeanul de rând, gândurile și comportamentele tale, devin marfă de schimb.

Globaliștii cred, de asemenea, că datele sunt cele mai valoroase pentru că pot fi exploatate cu scopul de a controla comportamentele oamenilor, de a sparge corpul și mintea în ideea de a crea marionete umane. Sau de a crea super ființe. Ei visează să devină mici zei cu cunoștințe omnipotente. Yuval proclamă chiar cu mândrie că designul inteligent nu va mai fi domeniul lui Dumnezeu din ceruri, ci al noului om digitalizat.

În timp ce Harari vorbește de ”democrație” vs. ”dictatura digitală”, el continuă să afirme că centralizarea ar putea deveni sistemul defacto de guvernare. O spune nu pentru că se teme de dictatură, ci întrucât aceasta a fost întotdeauna intenția WEF. Globalistul susține că nu se poate avea încredere în guverne pentru a deține monopolul asupra izvorului digital și că cineva trebuie să intervină pentru a reglementa datele; dar ”cine ar face acest lucru?”, se întreabă el.

Harari știe deja răspunsul. ONU, un edificiu globalist, a afirmat în mod constant că ar trebui să fie organismul de guvernare care să preia controlul asupra IA și a reglementării datelor prin intermediul UNESCO. Altfel spus, Harari face pe șmecherul. Știe că cei care vor interveni pentru a controla datele sunt oameni ca el.

În niciun moment din discursul său, Harari nu sugerează că vreuna dintre aceste evoluții ar trebui obstrucționată sau oprită. În niciun moment nu oferă ideea că digitizarea umanității este greșită și că există alte moduri mai bune de a trăi. El chiar își bate joc de conceptul de ”întoarcere” la vechile obiceiuri; doar viitorul și Tabula Rasa (notă: conceptul conform căruia individul nu se naște cu o serie de informații, ci le dobândește din experiență sau percepție) sunt promițătoare pentru globaliști, orice altceva este un impediment în calea proiectele lor.

Însă ceea ce încearcă globaliștii să realizeze este o fantezie. Oamenii nu sunt algoritmi, în ciuda a cât de mult și-ar dori Harari ca ei să fie. Oamenii au obiceiuri, cu sigurnață. Dar sunt, de asemenea, imprevizibili și predispuși la treziri bruște și epifanii în momente de criză.

Psihopații tind să fie oameni robotizați, care acționează impulsiv, dar și foarte previzibil. Le lipsesc imaginația, intuiția și previziunea și, prin urmare, nu este surprinzător faptul că organizații de psihopați precum WEF ar acorda o valoare atât de obsesivă inteligenței artificiale, algoritmilor și unei evoluții tehnocratice reci. Ei nu văd Shangri-La-ul lor de date ca pe viitorul umanității; îl văd ca pe viitorul LOR – viitorul non-umanilor sau al antiumanilor, cum ar veni.

Cine va produce toate bunurile și serviciile în această lume nouă și curajoasă? Ei bine, noi toți, noi, oamenii de rând, bineînțeles. Desigur, globaliștii vor oferi promisiuni mărețe cu privire la o economie de producție condusă de roboți, în care oamenii nu vor mai fi nevoiți să se angajeze la munca de jos. Dar aceasta va fi o altă minciună. Ei vor avea în continuare nevoie de oameni care să planteze recolte, să întrețină infrastructura, să se ocupe de producție, să lupte în războaie pentru ei etc. Doar că vor avea nevoie de mai puțini dintre noi.

În fond, o economie construită pe date este o economie dependentă de iluzie.

Datele sunt vaporoase și, de multe ori, lipsite de sens, întrucât sunt supuse prejudecăților celui care le interpretează. Algoritmii pot fi, de asemenea, programați în funcție de prejudecățile inginerilor. Nu există nimic obiectiv în mod inerent în ceea ce privește datele – totul depinde de intențiile celor care le analizează.

De exemplu, ca să folosim anecdota lui Harari despre un algoritm care ”știe că ești homosexual” înaintea ta; orice grup de oameni din mediul LGBT ar putea pur și simplu să scrie codul pentru un algoritm care le spune majorității copiilor ușor de manipulat că sunt homosexuali, chiar și atunci când nu sunt. Și, dacă te manifești suficient de naiv încât să crezi că algoritmul este infailibil, atunci ai putea fi determinat să fii convins că numeroase minciuni sunt adevărate. Și să te comporți împotriva naturii tale. Ai permis astfel unei fantome digitale părtinitoare să-ți dicteze identitatea și ai devenit ”hacker”.

Între timp, elitiștii nutresc iluzii de a-și depăși limitele muritoare prin ”hacking” asupra corpului uman, precum și de a citi mințile maselor și de a prezice viitorul pe baza tendințelor datelor. Este o obsesie care ignoră stările imprevizibile ale sufletului uman, chiar acel element de conștiință și de imaginație care le lipsește psihopaților. Acel ceva ce nu poate fi piratat.

Legitimitatea sistemului bazat pe date și hacking-ul umanității la care aspiră WEF este mai puțin importantă decât ceea ce masele pot fi convinse. Dacă persoana obișnuită poate fi convinsă să își implanteze telefonul mobil în craniu în viitorul apropiat, atunci da, umanitatea ar putea deveni hackerabilă într-un mod rudimentar.

Algoritmii vor suplini atunci conștiința, empatia și principiile. Și, fără aceste lucruri, toată moralitatea devine implicit relativă. Răul devine bine, iar binele devine rău.

În aceeași măsură, dacă omenirea poate fi convinsă să lase telefoanele mobile și să ducă o viață mai puțin axată pe tehnologie, atunci imperiul digital al globaliștilor se prăbușește destul de ușor. Nu există niciun sistem impus de elite care să facă din conștiința lor digitală o realitate fără consimțământul publicului larg.

Fără un cadru global vast în care oamenii îmbrățișează de bunăvoie algoritmii mai degrabă decât propria experiență și intuiție, religia globalistă a centralizării totale moare. Primul pas este să acceptăm că această conspirație există într-adevăr. Al doilea pas este să acceptăm că respectiva conspirație este rău intenționată și distructivă. Al treilea pas este de a refuza să te conformezi, prin orice mijloace.