Sudul Global și sprijinul discret al globaliștilor

Summit-ul BRICS desfășurat în Rusia timp de trei zile a luat sfârșit. Iată câteva observații:

1. Declarația finală semnată de cei 36 de invitați introduce termenul de ”state partenere” ale BRICS. Sunt 13 țări în această situație: Turcia, Indonezia, Algeria, Belarus, Cuba, Bolivia, Malaezia, Uzbekistan, Kazahstan, Thailanda, Vietnam, Nigeria și Uganda.

2. De remarcat că Venezuela a fost exclusă din lista statelor partenere, în urma unui veto al Braziliei, potrivit presei din Rio de Janeiro. Cei zece titulari ai organizației BRICS au ajuns la un consens cu privire la ”criteriile și principiile” care vor ghida viitoarea expansiune a blocului. Președinția rusă se va consulta cu fiecare membru actual în legătură cu primirea celor 13 parteneri în cadrul grupului. Potrivit autorităților ruse, mai mult de 30 de țări și-au exprimat dorința de a colabora într-un fel sau altul cu grupul BRICS.

3. Dintre cei zece membri ai BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Etiopia, Egipt, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite), șase se regăsesc în Top 10 mondial al producătorilor de petrol.

4. Ministerul ucrainean de Externe a criticat faptul că secretarul general al ONU a participat la summitul BRICS, dar a respins invitația Ucrainei la primul summit global pentru pace din Elveția.

5. Președintele Putin a avertizat cu privire la riscurile actuale generate de tensiunile geopolitice și de creșterea sancțiunilor unilaterale și a protecționismului, subliniind că ”o sarcină-cheie este promovarea utilizării monedelor naționale pentru finanțarea comerțului și a investițiilor”. Țările BRICS au convenit să sprijine Noua Bancă de Dezvoltare (NDB), cu sediul la Shanghai, în punerea în aplicare a strategiei sale generale pentru 2022-2026 și în extinderea finanțării în monedă locală.

6. Participanții la summit au subliniat necesitatea unor ”responsabilități diferențiate în abordarea schimbărilor climatice”, solicitând ca eforturile țărilor în curs de dezvoltare de reducere a emisiilor să se alinieze capacităților acestora. Așadar, Agenda 2030 a ONU continuă și în Sudul Global. Cu viteză mai mică sau mai mare, în funcție de capacitatea fiecărui stat de a înlocui sursele convenționale de energie.

7. Africa se îndreaptă spre BRICS. Dr. Michael Ndimancho, analist politic la Universitatea din Douala, Camerun, crede că Rusia și China au prezentat argumente convingătoare pentru ca Africa să se repoziționeze în crearea unei noi ordini globale. Rușii și chinezii nu vin cu tendințe coloniale, vin să facă afaceri, afirmă Ndimancho. Cei doi lideri ai BRICS propun economia de care Africa are foarte mare nevoie, chiar cu riscul ca africanii să rămână la nivelul consumului (din China) și să piardă exporturile.

8. Multe dintre cele 36 de țări care au călătorit la Kazan pentru a lua parte la summitul BRICS sunt, de asemenea, aliați importanți ai Occidentului. Inclusiv Azerbaidjan, care furnizează gaze naturale către UE și este un important centru de producție al companiei The British Petroleum.

9. Tonul mass-media mainstream a fost mai degrabă neutru în legătură cu summit-ul BRICS. Evenimentul nu a prins chiar prima pagină, însă jurnaliștii au scos în evidență și părțile care îi pun într-o lumină pozitivă pe liderii Putin și Xi.

10. Inevitabil, marile corporații din China și companiile energetice (și de armament) din Rusia vor fi principalii beneficiari ai extinderii BRICS. După modelul Franței și Germaniei în cadrul UE sau Statelor Unite în cadrul NATO. Cooperarea economică ”reciproc avantajoasă” între China, Rusia, India și ceilalți membri se va răsfrânge, la un moment dat, la nivel politic și militar.

11. Extinderea BRICS este sprijinită foarte serios (și în același timp discret) de globaliștii de la Washington. Rămâne de văzut dacă Trump îi va forța pe unii membri BRICS să aleagă între cele două mari blocuri sau va juca, în politica externă, aceeași carte ca Joe Biden.

p.s. Găsiți aici declarația finală de la summit-ul BRICS 2024, tradusă în limba română.