Scandalos: Un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea UE

Ursula von der Leyen s-a dovedit a fi sută la sută loială imperiului și, ca atare, a primit o nouă recompensă: cel de-al doilea mandat în fruntea UE. După întrunirea de mâine a Consiliului European pentru confirmarea nominalizării din partea partidelor de stânga și liberale câștigătoare la alegerile din 9 iunie (PPE, S&P, Renew), votul din PE va deveni o formalitate.

Este pur și simplu scandalos. Iar cuvântul nu reflectă întrutotul gravitatea momentului. Cetățenii europeni au girat la conducerea UE, prin votul lor, un politician nu doar corupt până-n măduva oaselor, ci și un mare demagog. Un om fără caracter și fără nici cea mai mică dorință de a apăra interesele membrilor Uniunii.

Aproape toate deciziile importante ale Ursulei von der Leyen din primul mandat în fruntea UE au trecut prin filtrul globaliștilor de la Casa Albă. Șefa Comisiei a apărat interesele marilor corporații americane din energie, din Big Pharma și din industria de armament, în detrimentul vădit al firmelor europene cu același profil. În plus, a aplicat fără remușcări restricții asupra libertăților fundamentale ale cetățenilor și a promovat vaccinarea obligatorie mai ceva ca un agent de vânzări al Pfizer plătit în funcție de încasări.

Odată cu sfârșitul pandemiei și debutul războiului din Ucraina, Ursula von der Leyen și-a îmbrăcat costumul cazon și a devenit principalul reprezentant al Pentagonului (și al companiilor de armament afiliate). Mai mult, și-a depășit constant atribuțiile și a fentat legea ca ultimul mafiot pentru a găsi noi metode de deturnare a fondurilor europene în favoarea Kievului. A implicat Uniunea până peste gât în războiul din Ucraina și a decis cu de la sine putere noi valuri de sancțiuni sinucigașe împotriva Rusiei, fără a ține cont de dorința simplilor cetățeni și de impactul asupra nivelului de trai. În acest moment Europa se află pe marginea prăpastiei, foarte aproape de a redeveni câmp de luptă după aproape 80 de ani de pace.

Zeci de miliarde de euro curg în continuare către o țară extracomunitară, din bugetul Uniunii, iar fenomenul este considerat de politicienii de la Bruxelles (în frunte cu Ursula) la fel de normal ca mersul pe jos. Tone de armament și muniție pleacă zilnic de pe continent în prima linie a frontului. Sute de ofițeri din UE sunt implicați fie direct în zona de război, fie în acțiuni de instruire a soldaților ucraineni. Iar escaladările nu se vor opri aici.

Șefa Uniunii Europene execută fără crâcnire ordinele de la Pentagon și Casa Albă, într-o perfectă armonie cu ceilalți globaliști aflați la cârma guvernelor din UE.

Avem de-a face cu o dictatură vizibilă din spațiul cosmic. Cu nimic mai ”onorabilă” decât cea a președintelui nord-coreean Kim Jong-un.

Și totuși europenii par a fi amorțiți. Se prefac că totul este în regulă. Se prefac că democrația încă funcționează. Și că politicieni ca Viktor Orban ar fi mult mai nocivi în fruntea Uniunii.

Pentru noul mandat al Ursulei von der Leyen ar trebui să-i mulțumim eroinei anticorupție – Laura Codruța Kovesi. Timp de doi ani și jumătate s-a dat peste cap pentru a mușamaliza dosarul Pfizer și a reușit cu prisosință. Singurul potențial obstacol în calea renominalizării Ursulei a fost procurorul Kovesi.

Un magistrat care a preferat să închidă ochii în schimbul unor false onoruri și a unui pachet salarial extrem de motivant. Ca și Klaus Iohannis, nu a reușit să facă nimic în interesul românilor, deși a avut la dispoziție toate pârghiile necesare.

Tags:

Cum puteți sprijini proiectul Patrioților

Platforma Opozitia.net depinde exclusiv de donațiile Patrioților. Ea va exista cât timp VOI veți considera că are sens să existe. Fiecare donație, cât de mică, ne aduce mai aproape de Libertatea de altădată. Ne ajută să avem o voce din ce în ce mai puternică. Ne ajută să rezistăm în fața ofensivei nemaintâlnite din partea Globaliștilor fără niciun Dumnezeu.

Donează prin

Donează prin Transfer Bancar:

Conturi ING BANK
RO70INGB0000999906930786 (RON)
RO65INGB0000999911989038 (EUR - SWIFT INGBROBU)

Donează prin Revolut

Tel: 0791.287.318 --- @adrian6j60

  1. Ursula e creatia Angelei Merkel(cititi istoria familiei Merkel si veti intelege).
    Iar Angela este creatia LUI PUTIN, via kgb, fsb.
    In acest caz si Ursula suge de la aceeasi mamela !

  2. […] Scandalos: Un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea UE […]

  3. Femeia asta este Satana, insuși, in fustă. Ceva mai odios ca această năpârcă, omenirea nu a cunoscut până acum. Este Răul absolut !

  4. TRAIM INCA IN UMBRA IMPERIULUI VECHI SI REALTOIT
    De CD

    In disperarea sa de a nu deveni irelevant si sa dispara de pe mapamond Imperiul a arestat dezvoltarea normal-naturala a stiintei si culturii aducand concepte de limitare a umanitatii si eliminarea sistemului de cooperare si tranzactional bazat pe reciprocitate – win-win.
    După ce s-a extins cu mult în timpul celui de-al Doilea Război al Opiului Chinezesc (1856-1860) până la Războiul Crimeei (1853-1856) si pentru a înăbuși revoltele indiene (1857-1858) cat și a sponsorizarea Confederației de Sud a statelor americane (1861-1865), Imperiul Britanic știa că era pe punctul de a se prăbuși.

    Lumea se trezea rapid la realitate si realiza natura malefica a imperiului și o nouă paradigmă de cooperare câștig-câștig era exportată din America lui Lincoln către națiunile din întreaga lume.
    Nordul lui Lincoln era pe punctul de a înlătura rebeliunea secesionistă pe care instituția/agentia britanică de informații a Imperiului a avut de lucru decenii de muncă, ghidată de agenți anglo-americani în America însăși, precum și operațiunile din Canada britanică.

    Sistemul lui Lincoln a fost cunoscut sub numele de „Sistemul american al economiei naționale”, un nume creat de tatăl lui Zollverein Friedrich List din Germania cu ani în urmă. Spre deosebire de “comerțul liber” cu “piete libere” britanic, acest sistem american s-a bazat pe protecționism national, banca națională, infrastructură pe termen lung și, cel mai important, a plasat sursa de valoare pe capacitatea minții umane de a face descoperiri și invenții, așa cum este subliniat în discursul cu același nume al lui Lincoln din 1858. În acest sistem, conceptul constituțional al bunăstării generale nu era o simplă cerneală pe hartie, ci mai degrabă principiul de guvernare al valorii monetare și al politicii naționale.

    Consilierul economic șef al lui Lincoln și coordonatorul exportului internațional al sistemului american după războiul civil a fost numit Henry C. Carey. Încă din 1851, Carey scrisese “Harmony of Interests” in care afirmă ca relatia de reciprocitate win-win este noul system de tranzactare si “putem fi mândri să-l numim sistemul american, pentru că este singurul conceput vreodată, a cărui tendință a fost aceea de a ridica în același timp egalizarea condiției omului în întreaga lume.”

    În Germania, sistemul american a inspirat Zollverein (uniunea vamală) si nu numai că a unificat o națiune divizată, dar a ridicat-o la un nivel de putere productivă și suveranitate care depășise puterea de monopol a Companiei Britanice a Indiilor de Est. În Japonia, inginerii americani au ajutat la asamblarea trenurilor finanțate de un sistem bancar național japonez și a unui tarif de protecție în timpul restaurării Meiji.
    În Rusia, adeptul sistemului de reciprocitate American, Serghei Witte, ministrul transporturilor și consilier apropiat al țarului Alexandru al III-lea, a revoluționat economia rusă cu trenurile de fabricație americană care traversau calea ferată transsiberiană.

    Nici măcar Imperiul Otoman nu a rămas neatins de inspirația pentru progres, deoarece calea ferată Berlin-Bagdad a fost începută cu intenția de a declanșa un program îndrăzneț de modernizare a Asiei de sud-vest, vezi proiectul “Drumul si Centura” al Chinei de azi.
    Construcția căilor ferate continentale și a puterilor industriale ale națiunilor la nivel internațional a adus rapid conceptul de pod terestru mondial, elaborat pentru prima dată de guvernatorul de Colorado, William Gilpin. A fost o revolutie a comunicatiilor ce este de magnitudinea Internetului de astazi.

    Pentru cei care nu știu, Gilpin (care a fost și bodyguardul lui Lincoln și cel mai puternic susținător al căii ferate transcontinentale a Americii) a petrecut zeci de ani susținând sistemul internațional de cooperare win-win – câștig-câștig, pe care l-a subliniat în “Cosmopolitan Railroad” din 1890, declarând: „ Lumea încetează să mai fie o tabără militară, incubată doar de principiile militare ale forței arbitrare și supunere abjectă. Din aceste imense descoperiri și evenimente concurente se inaugurează o nouă și mare ordine în afacerile umane”.

    Deci nu China a inventat Initiativa Drumul si Centura si tranzactiile cu avantaj reciproc pe care le promoveaza cu success astazi natiunilor trezite.

    Imperiul Britanic știa că această nouă paradigmă în curs de dezvoltare va face atât controlul său maritim asupra comerțului internațional la fel de învechit ca și programul său internațional de cămătărie și recoltare de bani să dispară in neant.
    Era clar că ceva trebuia să se schimbe dramatic, căci dacă imperiul nu s-ar putea adapta ca răspuns la această nouă paradigmă, cu siguranță va pieri în curând. Sarcina de a remodela politica imperială de la o abordare a controlului „forță materială” la o „forță mentală” de control a fost inceputul unei revolutii absconse cultural-stiintifice.

    În 1865, un grup de 12 oameni de știință sub conducerea lui Thomas Huxley, Matthew Arnold, Joseph Hooker și Herbert Spencer (fondatorul darwinismului social) au creat „X Club” cu mandatul de a reforma strategia imperială britanică global, arogandu-si autoritatea stiintifica meritata sau nu.
    Ca in orice revolutie culturală trebuiau să existe si liderii luminati si dedicati cauzei. Acesti lideri au provenit din doua grupuri elitiste: “Fabian Society” si “Rhodes Scholar Trust” ce si-au unit eforturile sub bagheta lui T. H. Huxley in celebrul “Club X” si cu revista “Nature”. In paginile acestei reviste acest grup a stabilit principiile științifice directoare ale Imperiului, sub aura unei noi culturi stiintifice “bine” orientate.

    Fondată în 1869, revista “Nature” prezenta articole scrise de Huxley și mai mulți membri ai “X Club”. Scopul mai profund al Clubului X și al revistei sale a fost orientat spre redefinirea tuturor ramurilor științei în jurul unei interpretări statistico-empiriste a universului care neagă existența rațiunii creatoare în omenire sau natură. Știința a fost convertită de la studiul nemărginit al adevărului la o „știință a limitelor” sigilată matematic si controlată să lucreze spre Profitul investitorilor.

    Știința „limitelor” a devenit fundamentul unei științe economice oligarhice pentru elită și, în mod natural, a trebuit să fie ascunsă de mințile populației generale, deoarece a urmat principiul matematic al creșterii populației al lui Thomas Malthus. „Principiul” de populație al lui Malthus presupunea că oamenii necugetători se reproduc geometric, în timp ce generozitatea naturii crește doar aritmetic și, prin urmare, prăbușirile periodice ale populației erau o lege inevitabilă a naturii care putea fi gestionată în cel mai bun caz de o preoție științifică oligarhică care era obligată să sacrifice periodic turma.

    Malthus și liderii “Clubului X” credeau că natura a oferit clasei conducătoare anumite instrumente pentru a îndeplini această sarcină importantă și anume război, foamete și boală, iar Malthus a declarat atât de rece în Eseul său din 1799 despre populație:
    „Ar trebui să facilităm, în loc să ne străduim în mod prostesc și zadarnic să împiedicăm, operațiunile naturii în producerea acestei mortalități; iar dacă ne temem de vizitarea prea frecventă a oribilei forme de foamete, ar trebui să încurajăm cu stăruință celelalte forme de distrugere, pe care le constrângem natura să le folosească. În orașele noastre ar trebui să facem străzile mai înguste, să înghesuim mai mulți oameni în case și să nu curmăm întoarcerea ciumei.”

    Susținerea de către “Clubul X” a teoriei darwiniste a selecției naturale a fost mai puțin o decizie științifică în acest sens și mai mult una politică, după cum Darwin a recunoscut mai târziu în autobiografia sa că propria sa teorie a apărut direct din studiul său despre Malthus:
    „În octombrie 1838, la cincisprezece luni după ce am început ancheta mea sistematică, mi s-a întâmplat să citesc pentru amuzament Malthus despre populație și fiind pregătit să apreciez lupta pentru existență care se desfășoară pretutindeni, de la observarea îndelungată a obiceiurilor la animale și plante, mi-am dat seama imediat că în aceste împrejurări variațiile favorabile ar tinde să fie păstrate, iar cele nefavorabile să fie distruse. Rezultatul ar fi formarea unei noi specii. Iată, atunci, în sfârșit am obținut o teorie prin care să lucrez”.

    “Atâta timp cât multiplicarea nelimitata continuă, nici o organizație socială care a fost vreodată creată sau ar putea fi concepută, nici o filantropie preocupată cu distribuirea bogăției, nu va putea elibera societatea de tendința de a fi distrusă prin reproducerea în sine, în forma sa cea mai intensă; in lupta sa pentru existență LIMITAREA este de fapt obiectul societății” – Thomas Henry Huxley – „Lupta pentru existență în societatea umană”, 1888.

    Prin universalizarea lui Malthus asupra întregii creații vii, “Clubul X” a ascuns diferența calitativă dintre oameni și maimuțe, ceea ce era avantajos pentru un imperiu care poate controla oamenii doar atunci când adoptă legea junglei ca standarde de practică morală și de formare a identității.

    Prin urmare, nu a fost întâmplător faptul că Henry C. Carey a vizat fără încetare darwinismul, Malthus și “Clubul X” în lucrarea sa “Unitatea legii: o expoziție despre relațiile dintre știința fizică, socială, mentală și morală” (1872). În această carte importantă, Carey a atacat toate sistemele bazate pe relațiile stăpân-sclav, spunând:

    „De aici rezultă că a dat naștere doctrinei suprapopulării, care este pur și simplu aceea a sclaviei, anarhiei și ruinei societății, ca condiție supremă a omenirii; asta, de asemenea, venind ca o consecință a legilor emanate de la o Ființă atotînțeleaptă și atotputernică care ar fi putut, dacă ar fi vrut, să instituie legi în virtutea cărora libertatea, ordinea, pacea și fericirea ar fi fost soarta omului. Că acestea din urmă au fost instituite – că schema creației nu este un eșec; care nu este afectat de erori precum cele propuse de domnul Malthus; este dovedit de toate faptele prezentate spre luare în considerare de către comunitățile în avans ale lumii – obiceiul păcii, atât între indivizi, cât și între națiuni, care crește odată cu creșterea numărului și creșterea puterii de auto-direcționare.”

    Thomas Henry Huxley[1] cu Darwin si Malthus au vazut ca eliminarea razboilului, reducerea bolilor si ameliorarea conditiilor de lucru duc la cresterea populatiei si la scaderea standardului de viată pentru toti, in conditiile in care Profitul trebuia totusi să crească.
    Chiar mai mult, reducerea natalitatii nu este suficientă să tină populatia in limitele sale “optime”.
    Deci nici că se putea găsi o scuză mai bună pentru exploatarea cruntă la care este supusă populatia, reducerea numărului de muncitori era/este socotit o forma de a aduce “binefacerea tuturor”, de fapt a aduce profit.

    Pe de altă parte pandemiile, chiar cand sunt create de om, ele sunt evenimente care reduc populatia muncitoare spre „binele tuturor”, dar in fapt imbogătesc doar pe cei bogati – profit.
    Huxley, care este cunoscut si sub numele de „bulldogul lui Darwin”, pentru promovarea neobosită a teoriei lui Darwin (teorie în ale căror merite științifice el nu a crezut), a decis ca grupul să stabilească o revistă pentru a promova propaganda lor.

    Prin urmare, nu a fost un accident faptul că Henry C. Carey a avertizat neobosit lumea asupra darwinismului, Malthusianismului și a “Clubului X” în cartea sa „Unitatea legii”: o expunere privind relațiile științei fizice, sociale, mentale și morale” (1872).
    În această perioadă, o revoluție științifică anti-darwiniană a înflorit în științele naturaliste sub conducerea călăuzitoare a unor figuri precum James Dwight Dana, Jean-Baptiste Lamarck, Alexander von Humboldt, Georges Cuvier, Karl-Ernst von Baer și Benjamin Silliman.

    Acești oameni de știință nu numai că au început să pună sub semnul întrebării teoria statică a naturii ca derivată dintr-o citire literală a Bibliei, dar au făcut pași uriași în realizarea mecanismelor cauzale superioare care definesc fluxul evoluției.
    Spre deosebire de mulți dintre oamenii noștri de știință moderni, aceste cifre nu au văzut niciodată o dihotomie care să separă știința de religie, deoarece „știința” era înțeleasă ca nimic mai puțin decât investigarea și participarea la Creația lui Dumnezeu și, ca atare, biosfera și toate „unitățile” din ea nu erau implicit definite ca mai mult decât suma părților sale și toate teoriile evoluției care se apropie rapid și care au fost conduse de intenție, armonie și direcționalitate.

    Această perspectivă a fost prezentată cu brio de marele naturalist și embriologi ca Karl Ernst von Baer, care a scris în „Despre scopul naturii” (1876):
    „Interconexiunile reciproce ale organismelor între ele și relația lor cu materialele universale care le oferă mijloacele de susținere a vieții, este ceea ce s-a numit armonia naturii, adică o relație de reglare reciprocă.

    Așa cum tonurile dau naștere la o armonie doar atunci când sunt legate între ele în conformitate cu anumite reguli, la fel și procesele individuale din întrega natură pot exista și dura doar dacă se află în anumite relații armonioase unele cu altele. Șansa nu poate crea nimic durabil, mai degrabă este capabilă doar de distrugere.”

    Pe de altă parte, Huxley și darwinienii au promovat o interpretare opusă „de jos în sus” a evoluției, pornind de la „mutațiile aleatoare” imaginate în nemăsurat de mic, care se presupune că s-au adăugat la suma colectivă a tuturor speciilor și biosferei. Această biosferă nu a fost astfel definită ca fiind puțin mai mult decât suma părților sale.

    Școala imperială a Huxley, “X Clubul” a negat nu numai existența creativității din acest punct de vedere metafizic superior, dar a negat și faptul că omenirea poate traduce în mod unic roadele acestor descoperiri creative în noi forme de progres științific și tehnologic care au avut ca efect creșterea speciei noastre. capacitatea de a ne transcende „limitele creșterii” (sau așa cum neo-malthusienii moderni au numit „capacitatea noastră de transport”).

    Toate conceptele Malthusianiste, Darwiniste si Spenceriste au fost preluate cu entuziasm si frenezie de un nou grup criminal sponsorizat de elita bankară, cei care au infiintat si sponsorizează WEF- Forumul Economic Mondial, grup din care fac parte si celebrii locotenenti Soros si Bill Gates, ca executanti frenetici ce promovează pană la limita gretii acest sistem contra-naturii, inuman, criminal si periculos.

    Cultura, stiinta si mai ales economia Imperială dau semne serioase de uzură si desuetitudine, dar cel mai tare doare/suferă economia, care in forma ei imperială de “piată liberă si neplanificata” a inceput să nu mai aibă profitul asteptat.

    Economia imperială a pietelor libere, neplanificată si liberă incepe să lase teren unei noi economii planificate, căci economia chineză dă un exemplu pe acest sistem ce nu poate fi ignorant. Economistii imperiali, occidentali au văzut că acolo unde economiile umaniste realizează eficienta, capitalistii pot realiza profitul printr-o planificare complexă la mai multe nivele si mereu in schimbare cu necesitătile pietii. Căci pană si piata a devenit predictibilă odată cu algoritmii ce veghează necrutător Internetul.
    Argumentele împotriva economiilor planificate s-au centrat pe limitele prelucrării informațiilor, fezabilitatea previziunilor de producție și inflexibilitatea planurilor centralizate.
    O nouă cercetare arată că primele 1% dintre companiile americane controlează 90% din activele legate de producție din SUA și reprezintă 80% din veniturile din vânzări. Aceasta înseamnă că un număr relativ mic de companii sunt responsabile pentru cea mai mare parte a activității economice din SUA.
    Pentru aceste companii, planificarea – în special coordonarea activităților de-a lungul lanțurilor globale de aprovizionare – reprezintă un accent strategic semnificativ.
    Planificarea lanțului de aprovizionare se referă la un set de decizii iteractive, interconectate, care vizează alinierea continuă a capacității companiei, a stocurilor și a altor active pentru a maximiza profiturile. Acesta integrează o serie de decizii pe diferite orizonturi de timp, de la optimizarea pe termen lung a rețelelor globale de aprovizionare până la programarea pe termen scurt a livrărilor.
    Planificatorii decid, de asemenea, cât de mult să producă sau să cumpere în funcție de schimbarea cererii consumatorilor. Și poate cel mai important, gestionează timpul necesar pentru a se asigura că produsele ajung la momentul potrivit, la locul potrivit și în forma potrivită. Ei fac acest lucru nu doar o dată, ci la mii de produse și milioane de tranzacții în fiecare zi datorita unui nou vector civilizational – Digitalizarea..
    Luați în considerare un magazin on line ca Amazon, care oferă aproximativ 820.000 de produse diferite – cunoscute din punct de vedere tehnic ca unități de stocare sau SKU – la un moment dat. Aceste produse trebuie să fie disponibile în milioane de destinatii din întreaga lume, 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.
    Dar a fost nevoie de pandemia de Covid-19 pentru a dezvălui ceea ce mulți planificatori știau deja: tehnologiile de planificare învechite, lacunele în talent și lanțurile de aprovizionare supraîncărcate împiedică companiile să livreze bunurile in mod eficient si să aducă profit.
    Nevoia de talent de planificare vine într-un moment în care deficitul de forță de muncă și problemele de formare professională afectează lanțul de aprovizionare. Deși au apărut programe educaționale inovatoare, va dura timp pentru a dezvolta talentul necesar.
    Provocările cu care se confruntă companiile astăzi pe plan international reflectă dezbaterile de planificare economică din Războiul Rece, multe dintre aceleași probleme revenind. Există diferențe clare cu planificarea centralizată în stil sovietic. Dar un set din ce în ce mai consolidat de companii planifică deja zone uriașe ale economiei SUA.
    O alta racilă a sistemului Imperial care este pe calea pieirii este si lipsa grijii fată de om, fată de comunitate ce tratează capitalul uman ca ceva consumabil si dispensabil. Dar tocmai lipsa de grijă socială a dus la criza talentelor in societatile capitalist/imperialiste, ce acum nu mai pot accesa/fura gratis inventii si inovatii de la altii. Acasă nu mai sunt copii educati si invatati, gata să fie instruiti/treinuiti in specialitatile cele mai dificile cat si in domeniile de granite interprofesionale.

    Un raport comun al OMS – Orgazitati Mondiala a Sanatatii și OIM – Organizatia Internationala a Muncii – constată că bolile profesionale și accidentele provoacă moartea a peste 1,9 milioane de persoane în fiecare an, iar în mai mult de o treime din cazuri decesul este legat de programul lung de lucru.
    Studiul, primul de acest gen realizat de cele două organizații, indică expunerea la poluarea aerului ca un alt factor de risc important, deoarece este legat de 450.000 de decese anual.

    Potrivit OMS și OIM, aproximativ 450.000 dintre aceste decese anuale sunt cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică, 400.000 de accidente vasculare cerebrale, 360.000 din cauza traumatismelor și 350.000 de boli cardiace ischemice (îngustarea arterelor coronare).

    Studiul concluzionează că decesele profesionale legate de bolile de inimă au crescut cu 41% între 2000 și 2016, în timp ce cele legate de accidentul vascular cerebral au crescut cu 19% în aceeași perioadă.
    Conform estimărilor comune ale WHO și OIM, factorii de risc la locul de muncă care provoacă cele mai multe decese anual sunt:
    – programul lung de lucru
    – poluarea aerului, gaze și fumuri
    – raniri.

    Raportul avertizează că bolile și vătămările profesionale „suprasolicită sistemele de sănătate, reduc productivitatea și pot avea un impact catastrofal asupra veniturilor gospodăriilor”.
    Prin urmare, solicită luarea de măsuri pentru a asigura locuri de muncă mai sigure și mai sănătoase prin combaterea unor probleme precum programul de lucru excesiv de lung și poluarea aerului în aceste medii.

    Spaima cea mare – Inteligenta Artificială care va reduce considerabil locurile de muncă.

    Progresul tehnic apartine insă tuturor, nu este un doar bun al exploatatorilor si nu este destinat doar pentru PROFIT.
    Cand revolutia industrială a aparut dominant in societatea modernă atunci s-a trecut la ziua de 8 ore si 6 zile pe săptămană, apoi 5. Să luam exeplu inaintasilor.
    Se discuta déjà de 4 zile lucrătoare pe săptămană, iar orele se vor reduce in accord cu cresterea productivitatii promise de Inteligenta Artificială. Deci nu trebuie să se reducă locurile de muncă ci doar orele de muncă pentru acelasi sau mărit salar.

    Prăbusirea sistemului Imperial este insotită de aparitia cu success si cu speratnte a sistemului multipolar ce duce la disparitia hegemonismului si a “ordinei bazate pe reguli” ale Pax Americana.

    Multipolaritatea este insotită si de sistemul de colaborare si tranzactionare win-win, câstig-câstig si vine să inlocuiască vechiul sistem imperial britanic, incet si sigur incercand să nu faca valuri sociale periculoase.
    Invechitul Imperiu Britanic realtoit pe Imperialismul Financiar American isi arată
    uzura morală si socialăsi inadecvarea la timpurile noi.

    Iată o carte noua! https://richardpoe.substack.com/p/how-the-british-invented-communism?utm_source=profile&utm_medium=reader2
    “Cum au inventat britanicii comunismul și au dat vina pe evrei” de Richard Poe – New York Times – journalist si autor de bestselleruri, ce explorează misterele lumii noastre si le prezintă intr-un mod codificat ce-i permite publicarea acestor idei. In cartea sa.

    Richard Poe prezintă rolul imperiului britanic în subminarea mișcărilor revoluționare împotriva imperiului, de la Revoluția Franceză până la Revoluția Rusă din 1917 și tot ce se află între ele și după… inclusiv „revoluțiile de culoare” mai rafinate ale epocii noastre moderne, actuale.
    Domnul Poe se referă, în plus, la îngrijirea sentimentelor anti-evreiești de către aceleași forțe imperiale britanice pentru a abate atenția de la adevărații piromani care aprind lumea în foc.
    Dar noi stim prea bine cum “protejatii” Imperiului au lucrat pentru profitul personal sub semnul Imperiului si tragem in mod inteligent concluziile.

    NOTA:
    1 . Thomas Henry Hyxley a fost bunicul autorului Aldous Huxley. Biolog și antropolog englez specializat în anatomie comparată, cel mai bun anatomist comparativ al secolului al 19-lea. El este cunoscut sub numele de „Buldogul lui Darwin” si președinte al Asociației Britanice pentru Progresul Științei. Agnosticismul lui Huxley este influențat de opiniile kantiane asupra percepției umane și de capacitatea de a se baza pe dovezi raționale, mai degrabă decât pe sisteme de credință.

    Atlanta 03/06/2024

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Link-uri utile

Ne gasesti pe

© opozitia.net | All rights reserved.
CONECTARE
Bine ați venit! Autentificați-vă in contul dvs